joi, 5 iulie 2012

El nu e niciodata de vina!


Sunt zile cand Vlad este cel mai bun copil din lume, cel mai ascultator, un minunat! Insa....sunt altele cand ma enerveaza la maxim imi intinde nervii la limita, mi se pare rautacios si gelos si razbunator.

Si m-am intrebat "DE CE?"
Raspunsul: Eu sunt de vina, nu Vlad!

Atunci cand am rabdare sa ma joc cu el, sa-i acord o perioada de timp doar pentru el, e cel mai cuminte copil, cand trebuie sa gatesc, sa fac curatenie, nu conteaza...sa nu ii acord atentie doar lui pentru o perioada de timp devine alt copil.

Oare numai Vlad e asa sau si alti copii reactioneaza in felul asta?

2 comentarii:

Ceska777 spunea...

CRed ca e tipic pentru situatia lui Vlad de frate mai mare. Desi si al meu copil unic face la fel. E reactia lor la curbele de atentie, tipica pt un down sau faza descendenta de acordare a atentiei totale copilului in cauza.
Gaza mea are momente cand se poate juca perfect singur si altele cand parca nu mai stie nimic. Astea coincid cu momentele in care eu sunt ocupata cu chestii domestice.... Dar momentele de empatie si fazele de ups sunt mult mai lungi si mai dese, imi place sa cred.

G. spunea...

Ai dreptate, Ceska. Vlad de cand are un frate mai mic este mult mai atasat de mine se simte un pic @amenintat@ stiu acest lucru si incerc din rasputeri sa raspund la aceste temeri cu un plus de atentie si afectivitate. Imi planuiesc activitati doar cu el, rezerv perioade de timp in zi cand nici macar nu vorbim despre cel mic.

wibiya widget